Camionul ROMAN asamblat în China

Linia de asamblare a camioanelor #ROMAN în #China reprezintă un capitol fascinant al cooperării industriale dintre #România și Republica Populară Chineză, o relație care a înflorit în contextul politic și economic al celei de-a doua jumătăți a secolului XX. Această colaborare, începută în anii ’70, a avut un impact semnificativ nu doar asupra industriei auto din cele două țări, ci și asupra modului în care tehnologia românească a fost adaptată și dezvoltată în afara granițelor sale. Povestea liniei de asamblare ROMAN în China este una despre transfer tehnologic, ambiție industrială și influența globală a unui brand românesc, chiar dacă, în timp, această influență s-a estompat.

În 1978, cele două țări au semnat un acord care prevedea exportul de camioane ROMAN și tehnologia aferentă către China. Acest acord a marcat începutul unei colaborări inedite: România urma să furnizeze subansamble și componente pentru asamblarea camioanelor în China, în regim SKD (Semi-Knocked Down), iar fabrica din Jinan, un centru industrial important, a fost desemnată să pună în practică acest proiect. Primele 280 de kit-uri au ajuns în China în 1979, iar asamblarea a început sub supravegherea inginerilor români.

Linia de asamblare din Jinan nu a fost doar o simplă operațiune de montaj, ci un proiect ambițios care a implicat transferul de know-how românesc. Camioanele produse purtau inițial marca ROMAN și erau percepute în China ca produse de import, deși asamblarea finală avea loc pe teritoriul chinez. Aceste vehicule erau bazate pe modelul ROMAN 10.215, un camion de 10 tone sarcină utilă, derivat din tehnologia MAN F8, dar îmbunătățit cu soluții românești. Robust și fiabil, camionul era ideal pentru nevoile Chinei, unde cererea de vehicule grele creștea rapid odată cu dezvoltarea construcțiilor și a transportului.

Cu toate acestea, implementarea liniei de asamblare nu a fost lipsită de provocări. Diferențele culturale și logistice dintre cele două țări au complicat procesul. România trebuia să asigure un flux constant de componente, ceea ce presupunea o coordonare complexă între Brașov și Jinan. În plus, China dorea să treacă rapid de la asamblare la producție proprie, ceea ce a pus presiune pe relația de colaborare. între 1979 și 1984, fabrica din Jinan a asamblat un număr necunoscut exact de camioane ROMAN, dar estimările sugerează câteva mii de unități, un volum semnificativ pentru acea perioadă.

Un punct de cotitură în această poveste a avut loc în 1981, la doar doi ani de la debutul colaborării, când China a început să dezvolte un camion propriu bazat pe modelul ROMAN. Inginerii chinezi, sprijiniți de fabrici locale de motoare, au creat motorul diesel X6130, o versiune modificată a celui de pe camionul românesc, cu o cilindree de 11,95 litri și o putere de 210-220 CP. Testele intensive, desfășurate pe insula Hainan pe parcursul a 50.000 km, au confirmat viabilitatea noului model, iar în 1984 a fost lansat oficial Huanghe JN162.

Huanghe JN162 a fost, în esență, o copie perfecționată a camionului ROMAN, cu modificări estetice (cum ar fi grila frontală) și o emblemă chineză. Cu o masă proprie de 7 tone și o capacitate totală de 17,2 tone, camionul a devenit rapid un simbol al progresului industrial chinez. Producția sa masivă a răspuns cererii uriașe din China, iar în scurt timp, JN162 a eclipsat modelul original ROMAN. Această tranziție a marcat sfârșitul dependenței Chinei de importurile românești, linia de asamblare ROMAN fiind treptat abandonată în favoarea producției locale.

Colaborarea dintre ROMAN și China a avut un impact dublu. Pentru România, a reprezentat o reușită notabilă în exportul de tehnologie și o confirmare a capacității sale industriale. Fabrica din Brașov a demonstrat că poate concura pe piețe internaționale, chiar și în fața unor economii emergente precum cea chineză. Totuși, succesul proiectului a fost umbrit de faptul că România nu a reușit să mențină un parteneriat pe termen lung, pierzând treptat influența asupra pieței chineze.

Astăzi, în contextul relațiilor româno-chineze moderne, această experiență istorică ne amintește de importanța adaptabilității și a viziunii strategice în cooperarea globală. Camioanele ROMAN care au rulat pe drumurile Chinei sunt o moștenire uitată, dar una care merită recunoscută pentru rolul său în conectarea celor două țări.