Istoria pe scurt. Inginerul de acum 71 de ani!

Istoria nu minte dar poate fi mințită! Avem ocazia să înțelegem doar o parte a istoriei industriei din România pentru că cealaltă mare parte a fost ștearsă de indiferența lipsei de respect. Nimic nu trebuie hulit, nimic nu trebuie denigrat sau blamat pentru simplul fapt că nu vom mai avea probabil ocazia să consemnăm vreo istorie cândva în viitor, cel puțin Istoria Industriei din România a murit odată cu ultimul ei fanion încremenit în mizerie, la umbra Brașovului. Contemporanul a devenit obositor și după noile standarde chiar anxios, însă ocazia de a deveni spectator la ce s-ar fi întâmplat acum 70 de ani poate deveni o salvare. Fusesem declarați pierzători al urâtului război deși probabil că nu am fi meritat așa ceva, eram în cea mai dezavantajoasă poziție strategică din câte puteau exista pe continent și în final trebuia să ne reconstruim din câteva mici firmituri deja mucegăite căzute de pe masa câștigătorilor.

Mai mult decât sigur punerea în producție a camionului SR 101, născut din tendința internațională a Americii, transplantat de urgență într-o situație critică a câmpiilor estice ale Bătrânului Continent, a fost un moment de maximă presiune pentru inginerii români. SR 101 a fost un sâmbure dintr-o măslină scuipat către o industrie românească în ruine. Cum reacționezi la așa ceva?

E imposibil ca Inginer al anilor noștii să te pui in papucii unui tânăr din acele vremuri, un tânăr care pe atunci probabil abia terminase niște studii superioare prin vreo politehnică friguroasă, care era pus in fața unui efort incomensurabil, să coordoneze producția unui motor cu ardere internă, în 1954, acum 71 de ani. Cum să faci așa ceva când aveai la dispoziție trei materiale de bază: lemn, oțel și sticlă. Pe vremea aceea bateriile erau un lux iar garniturile se făceau uneori din piele naturală. Cum o fi fost ca munca acelui inginer tânăr să îi fi putut amenința libertatea în cazul unei nereușite. Cumva au reușit și e meritul lor, al oamenilor care au avut curaj să facă imposibilul posibil, chiar dacă atunci regimul a însemnat doar o presiune aproape insuportabilă.